GTCI 2012 Locație/ Venue

GTCI 2012 

Locaţie:   Rovex, fabrica de blănuri – Teatrul Hale

Str. Griviţei nr. 11, Oradea, România

Venue:     Rovex, fur factory – Theater Hall

Griviţei Street nr. 11, Oradea, Romania

Vom începe această scurtă istorie cu faptul că pe actualul amplasament al fabricii de blănuri ,,1 Mai” ( ,,Rovex” ) , s-a aflat anterior prima moară din oraşul Oradea , moara ,,Laslo”. Înfiinţată în 1870 , avea o capacitate de 10t de grâu măcinat în 24 de ore. În 1898 , s-a înfiinţat ,,Societatea pe acţiuni a morilor reunite Lazlo şi Hunyadi”, prin contopirea celor două mori falimentare şi şi-a mutat sediul pe actuala str. Sucevei nr.6 ; societatea devenind una dintre cele mai prospere întreprinderi de profil din oraş. Pe amplasamentul de pe str. Griviţei nr.11 s-a mai păstrat un singur corp de clădire din cele care au aparţinut morii ,,Lazlo” şi care a fost mai târziu readaptat şi integrat în complexul fabricii de blănuri ,,1 Mai”.

Fabrica de blănuri ,,1 Mai” ( actuala ,,Rovex” ) a fost înfiinţată în anul 1928 de către fostul patron Iosif Leichner, care a fost comerciant de blănuri şi care , în colaborare cu un specialist din Leipzig , a început încercările şi experimentarea tăbăcirii şi vopsirii blănurilor. Scopul final al încercărilor a fost înlocuirea blănurilor ovine importate şi destinate vânzării pe piaţa internă, cu piei de ovine indigene tăbăcite şi înnobilate în ţară. Fabrica a purtat pentru început numele de Iosif Leichner şi se ocupa numai cu argăsirea pieilor.

Dinamica , ritmul şi continuitatea în dezvoltarea industriei de blănuri , ca şi în alte ramuri industriale între anii 1928 – 1944 , respectiv 1948 până la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie au fost caracteristicile relaţiilor de producţie ale sistemului capitalist , rezultatul fiind cererea şi oferta produselor de pe piaţă sub influenţa crizelor economice , înainte şi după cel de-al doilea război mondial.

Fostul patron a căutat să dea dezvoltare fabricii , cumpărând în anul 1932 actualul teren cu imobilul de pe strada Clujului nr. 161.  În 1941 a fost înfiinţată activitatea Confecţie , folosindu-se 5 maşini de cusut textile şi 15 maşini de blănărie. Tot în acest an, fabrica a început să primească comenzi militare pentru şube , pieptare şi mănuşi de blană, atât pentru argăsire , cât şi pentru confecţionare.

În anii 1947 fabrica a fost preluată de o societate anonimă de care a fost condusă până la naţionalizare.

La data de 11 iunie 1948 are loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. O dată  cu aceasta , relaţiile sociale au făcut o cotitură fundamentală înlocuind relaţiile de producţie bazate pe exploatare , cu relaţiile de producţie bazate pe colaborare , întemeind pe această bază societatea dualistă , adică producţia bunurilor materiale bazate pe relaţiile de producţie de colaborare în principalele ramuri şi în industrie.

După naţionalizare fabrica s-a dezvoltat în aşa fel încât efectivul de 165 persoane aflate la data naţionalizării a crescut până la sfârşitul anului 1948 la 528 persoane. Luând o dezvoltare mai mare şi confecţiile de blană , şube îmblănite , cojoace lungi şi scurte pentru protecţie şi căciuli , precum şi comenzi masive pentru M.F.A. şi M.A.I. a fost necesară lărgirea atelierelor de confecţii ; lărgire care a fost posibilă în anul 1949 fără investiţii şi cheltuieli de amenajări reduse. Imobilul aflat pe strada Griviţei nr. 11 , care fiind proprietatea fostei firme Leichner , a trecut în urma naţionalizării în patrimoniul întreprinderii , unde au fost mutate utilajele specifice confecţiilor din blană.

Corpurile de clădire din această fabrică au fost construite aproximativ în anul 1870 , dată la care au fost destinate diferitelor scopuri industriale , depozitare până în anul 1949. În cursul anilor în acest imobil a fost fabrica de ghete ,,Primus” , iar după aceea o fabrică de pâslă şi vată care a fost comasată la fabrica ,,Flora” din localitate , spaţiile rămânând goale.

Din grupurile de clădiri aflate pe strada Griviţei nr. 11 au fost amenajate grupa B cu 2 etaje , grupa C cu un etaj şi grupa D cu un etaj în aşa fel ca în luna iulie 1949 a luat fiinţă secţia de confecţie.

Pentru buna realizare a capacităţii de lucru , întreprinderea a investit foarte mult în utilaje. La înfiinţarea întreprinderii încăperile au fost mici , dispersate , încălzite cu sobe de lemn , haşpelele şi butoaiele erau din lemn. Maşinile speciale ale blănăriei au fost aduse din Leipzig. Clădirile construite au avut încăperi mici , separate cu ziduri. În anii 60 – 70 clădirile au devenit spaţioase , în formă de hale ( atelier ) pe distanţe lungi , haşpelele fiind din tablă inoxidabilă şi autobasculante, iar maşinile specifice blănăriei erau din import. Exportul a crescut şi el foarte mult.

Tocmai din aceste motive, dimensiunile mari ale halelor, amplasarea oarecum la marginea centrului, aproapierea de Cetatea Oradea, un simbol al orașului, simbol care înradacineaza orașul Oradea in istorie, toate acestea ne-au determinat să alegem ca și locație pentru GTCI 2012 acest minunat spațiu. Spun minunat deoarece, prin îmbinarea armonioasa a ideilor organizatorilor, artiștilor și voluntarilor ne dorim să transformam acest spațiu într-o lume noua, o lume ocrotită de exterior și o lume aflată în contrast cu tot ceea ce este exterior ei, pornind de la arhitectura industrială, cu liniile sale drepte și lipsită de orice ornament care ar putea încălzi ochiul privitorului și ar stimula orice manifestare artistică, ajungând până la contextul cultural actual în care, din păcate, suntem reduși la a face trafic de cultură. Ințeleg prin trafic aici, imposibilitatea de a te afișa deschis ca și om care-și dorește promovarea culturii, de frica unei mulțimi al cărei rafinament și cizelare culturală este facută la televizor în confortul canapelei și nu în sala de teatru.

Astfel, prin GTCI’12, ne dorim ca publicul amator de artă vizuală, teatru, spectacole unplugged, seri de filme rare, cărți interzise etc., să vina și să-și mute perspectiva prin care vede acum lucrurile, către perspectiva oferită de imaginația nesecată a artiștilor ce-și vor expune operele către văzul oricarui ochi curios și oricărei minți destul de ascuțite să ințeleagă fiecare afișare în parte cât și să dezlege misterul ce le unește pe toate.

Așadar, cunoscând rădăcinile clădirii în care vă veți aventura, motivele care ne-au determinat să o alegem dintre atâtea altele, vă asteptam să ne vizitați turnul de fildeș, lăsându-vă cu promisiunea că descoperind frumusețea în cultură nu faceți decât să redescoperiți frumusețea din voi.

GALA TRAFICANTULUI DE CULTURĂ INTERNAȚIONAL 2012

    21 – 24 septembrie 2012 | Str. Griviței nr. 11 ORADEA

ROVEX FABRICA DE BLĂNURI – TEARU HALE

made by Andrei Olteanu

*Mulțumiri dl. Ronald Hochhauser, arh.Popa Silviu pentru lucrarea de licenață  și lui Andrei Olteanu pentru articol.

Advertisements

About GTCI

GTCI este un eveniment cultural care are ca scop promovarea producţiilor experimentale, într-un efort de a face ca şi oraşul Oradea să devină vizibil în sfera internaţională a artelor şi a circuitului cultural. Printre secţiunile acestei gale se numără piese de teatru, concerte, filme, arte vizuale, expoziţii de fotografie, ateliere de teatru şi lansări de carte. Artiştii invitaţi sunt din România şi din străinătate. Pentru mai multe informaţii, ne puteţi scrie la gtci.romania@gmail.com! View all posts by GTCI

One response to “GTCI 2012 Locație/ Venue

  • Un fel de before/after "Rovex" | Oradea Mea

    […] “Pe actualul amplasament al fabricii de blănuri ,,1 Mai” ( ,,Rovex” ) , s-a aflat anterior prima moară din oraşul Oradea , moara ,,Laszlo”. Înfiinţată în 1870 , avea o capacitate de 10t de grâu măcinat în 24 de ore. În 1898 , s-a înfiinţat ,,Societatea pe acţiuni a morilor reunite Lazlo şi Hunyadi”, prin contopirea celor două mori falimentare şi şi-a mutat sediul pe actuala str. Sucevei nr.6 ; societatea devenind una dintre cele mai prospere întreprinderi de profil din oraş. Pe amplasamentul de pe str. Griviţei nr.11 s-a mai păstrat un singur corp de clădire din cele care au aparţinut morii ,,Lazlo” şi care a fost mai târziu readaptat şi integrat în complexul fabricii de blănuri ,,1 Mai”. Fabrica de blănuri ,,1 Mai” ( actuala ,,Rovex” ) a fost înfiinţată în anul 1928 de către fostul patron Iosif Leichner, care a fost comerciant de blănuri şi care , în colaborare cu un specialist din Leipzig , a început încercările şi experimentarea tăbăcirii şi vopsirii blănurilor…. citeşte mai multe despre istoricul clădirii aici […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: